Acum ceva timp am citit o carte in care viatza a fost comparata cu o calatorie de tren... O lectura foarte intresanta` ... Viatza este ca o calatorie cu trenul: urcam si coboram des,exista accidente,surprize placute la unele statii si tristete adanca la altele`... Atunci cand ne nastem si urcam in tren ,intalnim oameni despre care credem despre care credem ca ne vor insoti pe tot parcursul calatoriei noastre...parintii nostri`..:| Din pacate ,adevarul este altul`... Ei coboara la o statie si ne lasa singuri,parca lipsiti de dragostea si compania lor:(( E drept,in tren urca alte persoane,care vor okkupa un rol f important in calatoria noasra`... Acestia sunt fratii nostri ,priete nii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim`... Unele dintre aceste persoane care urca in tren privesc calatoria ca pe o plimbare squrta `..altii gasesc numai tristete pe tot parcursul calatoriei Si mai ales exista si altii in tren,care sunt permanent prezenti si gata de a oferii ajutorul lor celor care au nevoie de el. Unii lasa in urma lor cand coboara u n dor vesnic....altii urca si coboara,iar noi abea i`am observat. Ne mira unii pasageri,pe care ii iubim mult ,se muta in alt vagon si ne lasa in aceasta etapa a calatoriei noastre...bineinteles noi nu ne lasam opriti si ne straduim sa`i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam in vagonul lor`... Dar din pacate ,uneori nu ne putem aseza langa ei deoarece locul este okupat `...:-<!!! NU FACE NIMIC !!!ASA ESTE CALATORIA:PLINA DE PROVOCARI, VISE ,FANTEZII,SPERANTE SI DESPARTITI`... Deci tre buie sa ne facem calatoria in modul cel mai fromos posibil ...sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi si sa ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei... Sa ne aduce m aminte ,ca in orice etapa a calatoriei poate exista un tovaasi de`al nostru care sa ezite si care probabil are nevoie de intelegerea noastra ...si noi vo m sovai des ,dar speram ca va exista cineva care sa ne inteleaga ... Misterul cel mai mare al calatoriei este ca nu stiu cand vom cobori definitiv din tren si nici cand vor cobori cei ce calatoresc alturi de noi ,nici macar cel care sta pe locul de langa noi...:| Cre ca o sa fiu cuprinsa de duiosie atunci cand voi cobori definitiv din tren .... DA CRED ACEST LUCRU`...!!! Despartirea de cativa prietenipe care i`am intalnit in timpul calatoriei,va fi dureroasa Ma voi intrista lasandu`i singuri in tren o pe cei mai dragi mie...dar am speranta ca o data si o data vor ajunge in gara centrala... Da...traiesc cu speranta ca am sa`i vad sosind ,cu bagajele pe care inca nu le`am avut atunci cand au urcat in tren`..:) Ceea ce ma face fericit este gandul ca si eu am avut rolul meu in sporirea bagajelor si in crsterea valorii acestora`... Noi o sa ne straduim sa avem o calatorie cat mai placuta ptr ca la sfarsit sa spunem ca a meritat osteneala!!! Sa incercam sa lasam dupa noi ,cand coboram ,un loc loc gol care lasa dor si amintiri frumoase celor care calatoresc mai departe:D:D CELOR CARE SUNT DE PARTEA CALATORIEI TRENULUI MEU ,LE DORESC: CALATORIE PLACUTA!!!
..Pentru toti anii in care ai fost primul meu gand dimineata si ultimul seara, doresc sa iti spun ca fiecare an este mai dulce ca ultimul si, daca ar trebui sa o iau de la inceput, as face la fel iar si iar. Daca as avea o singura floare pentru fiecare clipa cand m-am gandit la tine, m-as plimba in propria mea gradina. Te imbratisez cu multa dragoste! iubii` ..!..;x:* ..
English
imi dai si mie un 10?;;)
t rog frumos:X